Senatul a respins propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, prin care victimele infracțiunilor ar urma să fie despăgubite de condamnați. Acum merge la vot în Camera Deputaților. La începutul lunii iunie 2023, deputatul Oana Murariu depunea un proiect de modificare şi completare a Codului de procedură penală, astfel încât statul şi victimele să recupereze mai uşor despăgubirile de la infractorii condamnaţi.
„Proiectul, iniţiat în urma discuţiilor cu reprezentanţi ai sistemului judiciar, se bazează pe faptul că, de prea multe ori în procesele penale, daunele stabilite pentru părţi după condamnarea infractorilor, inclusiv prejudiciul cauzat statului şi care trebuie să fie acoperit, rămân doar cifre pe hârtie, pentru că toate activele şi capitalurile sunt înstrăinate înainte de decizia instanţei. Ideea proiectului a venit la o conferinţă pe tema combaterii traficului de persoane. Eram toţi nemulţumiţi că toate procedurile se axează pe învinuiţi şi inculpaţi, iar despre protecţia persoanelor vătămate vorbesc mulţi, dar se face prea puţin. Aceasta în condiţiile în care victimele traficului de persoane se confruntă, adeseori, cu situaţia de a nu primi în final daunele morale stabilite în justiţie”, a declarat deputatul Oana Murariu.
Acesta a mai precizat că proiectul de modificare a Codului de procedură penală acordă victimelor infracţiunilor posibilitatea să conteste refuzul organului judiciar de a lua măsuri asigurătorii în procesul penal: „Actualul Cod nu prevede o cale de atac pentru ordonanţa procurorului sau pentru încheierea judecătorului de cameră preliminară ori a instanţei prin care este respinsă cererea părţii civile de a se lua o măsură asigurătorie. Totodată, proiectul propune modificarea normelor procedurale astfel încât judecata asupra luării măsurii asigurătorii să aibă loc cu promptitudine”.
„Procurorul, în cursul urmăririi penale,judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, pentru a evita ascunderea, distrugerea,
înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul c0nfiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune. Măsurile asigurătorii se pot lua şi la cererea părţii civile. Cererea se adresează procurorului, judecătorului .de cameră preliminară sau instanţei de judecată, după caz. Măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare pot folosi şi părţii civile. În cursul urmăririi penale, măsurile asigurătorii sunt luate de procuror prin ordonanţă. Procurorul se pronunţă de îndată asupra luării măsurilor asigurătorii atunci când cererea este făcută de partea civilă”, se arată în proiectul de lege care merge acum la votul final al deputaților.
Inculpatul, partea civilă sau oricare altă persoană interesată poate face contestație în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanței prin are procurorul s-a pronunțat asupra luării măsurii asigurătorii sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia. Contestația se face la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond.
Dragoș HOJDA