USR a depus o sesizare la Curtea Constituțională cu privire la legea propusă de Guvernul PSD-PNL prin angajarea răspunderii, care prevede majorarea taxelor și impozitelor pentru salariați și antreprenori. Sesizarea a fost semnată și de către alți parlamentari, iar criticii susțin că această lege ar putea avea efecte negative asupra locurilor de muncă și economiei în ansamblu.
Legea propusă de Guvernul PSD-PNL încalcă nu mai puțin de 13 articole din Constituție, iar aceasta a fost blocată prin sesizarea Curții Constituționale. Taxele nu vor crește până când Curtea Constituțională nu va judeca sesizarea, USR exprimând speranța că CCR va respecta jurisprudența proprie și va respinge legea Ciolacu ca fiind neconstituțională.
Printre principalele critici aduse legii se numără încălcarea principiului previzibilității, securității juridice și clarității normelor. Dispozițiile referitoare la impozitul minim pe cifra de afaceri sunt considerate vag formulate și pot duce la interpretări arbitrare. De asemenea, există neclarități în privința impozitului suplimentar pentru sectorul de petrol și gaze, contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru cei care obțin venituri din activități independente, precum și impozitului suplimentar pentru bunurile imobile și mobile de valoare mare.
Un alt punct de critică se referă la încălcarea principiului egalității în drepturi, deoarece legea impune un TVA majorat pentru persoanele care au semnat antecontracte pentru locuințe în anul 2022 și prevăd livrarea acestora în 2024, în timp ce persoanele care au semnat antecontracte în 2023 nu sunt supuse aceleiași taxe.
În ceea ce privește modul de adoptare a legii, sesizarea Curții Constituționale se referă la încălcarea principiului separației puterilor, deoarece adoptarea unei legi prin angajarea răspunderii ar trebui să fie o excepție, folosită doar în situații excepționale, când procedura parlamentară obișnuită nu este posibilă sau nu este fezabilă din punct de vedere politic. În acest caz, criticii susțin că o parte din criteriile pentru angajarea răspunderii nu au fost îndeplinite.
De asemenea, legea Ciolacu este criticată pentru că nu corespunde Constituției în ceea ce privește caracterul unitar al proiectului și domeniul de reglementare, deoarece afectează direct sau indirect peste 20 de acte normative, inclusiv Codul fiscal, Codul administrativ, Legea salarizării unitare, Codul de procedură civilă, Legea contabilității și Codul de procedură fiscală.
În plus, multe surse susțin că legea Ciolacu a fost propusă fără respectarea procedurilor legale de consultare publică și, astfel, încalcă dispozițiile Legii privind transparența decizională în administrația publică.
Curtea Constituțională va avea acum sarcina de a analiza sesizarea și de a decide dacă legea propusă de Guvernul PSD-PNL este sau nu în conformitate cu Constituția României.