Poate puțini știu, dar în Maramureș anumite tradiții sau obiceiuri sunt greu de înțeles, unele fiind considerate de mult timp pierdute. Cine și-ar putea închipui că în Maramureș sunt înmormântări unde cu cel decedat se comportă lumea ca și cum s-ar căsători. În Maramureș, în cazul decesului unei persoane necăsătorite avem ceea ce se numește o nuntă simbolică.
Și în Moisei, spre exemplu, printre altele, se mai păstrează acest obicei. În credința populară omul se naște, se căsătorește și moare. Vorbim de o căsătorie simbolică, în cazul mortului, unde apare ca element principal bradul. Fata este îmbrăcată în rochie de mireasă, iar mirele în costum de mire. Lângă el/ea este aștezat un brad, care îndeplinea pe „lumea cealaltă” rolul de soție sau de soț al celui decedat. Bradul era fixat de obicei lângă cruce, la căpătâiul mortului.
Bradul la noi semnifică simbol al vieții. Este mereu verde, îl punem la loc de cinste de Crăciun, este un simbol al vieții, al reînvierii naturii și al omului.
„Bradul e un dublet vegetal al umanului în mentalitatea românească. El insoțește omul în toate cele trei momente ale existenței: naștere, nuntă, înmormântare. A fost atestat botezul la brad, încă se mai practică împărtășirea cu mugurii de brad în comunitățile de păstori. Bradul/steagul de nuntă este obligatoriu, „dacă nu faci nuntă cu brad, nu are sufletul pe ce se odihni în călătoria din timpul celor 40 zile”, perioadă de rămânere încă în lumea de Aici, înainte de Marea Călătorie către Dincolo. Un rol foarte important îl joacă trunchiul de brad ca stâlp funerar, ca „suliță”, păzitor al mormântului, mediator intre Aici și Dincolo, semnul verticalei care anulează distanța dintre Pământul-Mamă și Cerul-tatăl, permițându-i omului să reaparțină Întregului. Un rol important îl joacă bradul și în contextul morții-nuntă. În cazul morții unor tineri necăsătoriți, bradul devine perechea celui ce a plecat fără a fi nuntit. Dacă omul pleacă Dincolo fără a avea pereche în „astă Lume”, „mortul își cere perechea până la un an”. Iată doar câteva aspecte legate de rolul bradului în cadrul riturilor de trecere, care demonstrează că omul a simțit nevoia să fie mereu în stare de echilibru cu el și cu Lumea ca întreg”, a declarat, pentru ziarmm.ro, etonologul Delia Suiogan de la Centrul Universitar Nord Baia Mare.