Fiecare consilier local băimărean vede diferit dezvoltarea municipiului reședință de județ. Cu toții însă sunt de acord că dezvoltarea aceasta are cele mai mari șanse să se întâmple doar prin accesarea fondurilor europene. Ori accesarea acestora presupune și o participațiune a municipiului. Romeo Crișan, consilier local, a vorbit despre proiectele pentru Baia Mare, ce și-ar dori să aducă anul 2024 pentru municipiu, dar mai ales despre cum ar trebui să fie viitorul primar al orașului.
„Avem 3 ani de mandat, într-adevăr. Din fericire, singurele proiecte care urmează să se implementeze cu siguranță sunt cele două pasaje, Italsofa și Clubul Văcarilor. La pasajul de la Italsofa lucrările au mari șanse să înceapă undeva la începutul lunii martie sau început de aprilie, asta și în funcție de condițiile meteo. Trebuie să se sape cuzineții la 15 m adâncime, iar dacă sunt condiții meteo nefavorabile, probabil că se va mai decala un pic, o lună probabil. Cred că aceste investiții pe care PNL și le-a asumat, fiind acel parteneriat între CL Baia Mare și CJ Maramureș, sunt cele mai importante proiecte. Sunt pilonii pe care se bazează dezvoltarea municipiului pentru anul 2024-2025.
Din păcate, bugetul Băii Mari nu este unul roz. Sperăm ca anul 2024 să fie o premieră pentru Baia Mare în ultimii 12 ani, în care vom avea un buget real și vom avea parte de veniturile reale și de datoriile pe care Baia Mare le are atât la furnizori, cât și la alte firme care au implementat diverse proiecte. Proiecte de anvergură făcute din bugetul local în 2024 nu cred că vom putea face, sper doar ca de data aceasta să nu mai ratăm acele investiții pe fonduri europene și să reușim să punem din bugetul nostru co-participarea ca și finanțare la celelalte proiecte. Nu vreau să enumăr anumite proiecte pentru că nu vreau să induc lumea în eroare, încă nu se știe sigur pe ce proiecte va merge Baia Mare. Dintre toate proiectele care există, mi-aș dori ca măcar clădirile de patrimoniu, cum este Cinema Dacia, să fie puse în siguranță, conservat până vom găsi o finanțare adecvată ca să putem termina lucrările acolo. Tare mi-aș dori ca Hotelul Minerul, o emblemă a Băii Mari, pe cărțile poștale apărea acest cinema acum ani mulți, ar fi bine dacă ar intra într-un proces de expropriere și să îl redăm băimărenilor.
Să reușim să facem acolo o sală de concerte, pentru a nu mai merge la entități private pentru a vedea un concert sau un spectacol. Din fericire sau din păcate putem să ne legăm doar de un singur obiectiv. Casa Iancu de Hunedoara a fost un obiectiv pentru consilierii PNL încă de la începutul mandatului, am avut primele amendamente legate de această clădire, s-au făcut exproprierile pentru toți cei 4 proprietari. Acolo au fost proprietari care au avut între 30, 40, 50 sau 60 mp, Statul Român având în administrare partea de subsol și partea de mansardă. După elaborarea proiectelor de conservare și reabilitare, avem aproximativ 1,8 milioane de euro, sumă din bugetul public local și sper ca în 24 de luni să reușim să redăm circuitului turistic clădirea. Acolo ar trebui făcut un muzeu al alchimiei, avem cartea lui Walter Ubelhart, unde avem o poveste ezoterică și istorică, de ce nu? Iancu de Hunedoara a fost un personaj extrem de important în Europa în anul 1450, a avut multe bătălii câștigate și este o mândrie să avem un astfel de obiectiv în Baia Mare”, ne-a declarat Romeo Crișan.
Baia Mare începe anul în forță din punct de vedere social. Romii de la Cuprom trebuie mutați de acolo până în martie. Romeo Crișan vine cu o idee nouă legată de aceste pungi de sărăcie.
„Din nefericire avem parte de acea pungă de sărăcie, un subiect extrem de sensibil și emoțional, dar și electoral, însă lucrurile trebuie gândite clar. Va trebui să fim ceva mai pragmatici și pentru siguranța tuturor să găsim o modalitate prin care să îi integrăm. Am auzit de proiectele acelea cu case modulare, personal nu sunt de acord cu ele, eu cred că acele familii ar trebui răsfirate prin tot orașul pentru a nu îi mai lăsa pe ei să stea într-o singură comunitate. Învață unul de la altul, deprind obiceiuri neplăcute unul de la altul. Dacă SPAU sau alte ONG-uri care se ocupă de toaletizare merg luni și fac o toaletizare a zonei la ora 12.00, cu siguranță în aceeași zi la ora 17.00 lucrurile vor arăta la fel ca dimineață. Noi trebuie să ecologizăm acea zonă și să o redăm circuitului economic, să facem acolo acel parc industrial. Trebuie să fim foarte atenți la aceste pungi de sărăcie. Singura soluție ar fi răsfirarea lor pe toată suprafața Băii Mari, în diferite locații, câte o familie, câte două, să nu îi mai lăsăm să stea toți laolaltă. Și vorbesc și de Craica și Pirită, nu doar de Cuprom”.
„În Consiliul Local avem două proiecte de lărgire și de prelungire a străzii Pășunii, care se vor uni cu strada Dumbravei. Știu că au fost acolo diverși investitori pentru a cumpăra teren sau pentru a vedea zona. Legat de pungile de sărăcie, polițiștii locali ar putea monitoriza totul, măcar până reușim să îi semi-integrăm. Copiii duși la centre, pentru integrare socială, părinții să aibă loc de muncă, Baia Mare nevoie de mână de lucru la întreținerea spațiilor verzi sau la alte lucruri. Pentru Baia Mare anul acesta este un moment 0. Vitoarea misiune a unui primar echilibrat și competent va fi una de dificilă. Baia Mare va trebui readusă pe linia de credibilitate în fața partenerilor strategici și nu numai, viitorul primar trebuie să repună financiar municipiul pe roate, trebuie să ne preocupăm de proiectele importante pentru viitorul municipiului, o strategie pe termen lung. Nu cred că vom reuși să facem lucru de viitor cu oameni din trecut”.
Dragoș HOJDA